Dincolo de
BREAKING NEWS

Kosovo - o pace prea îndepărtată

Articolul semnat de Liviu Ioan Tatu vă va ajuta să înţelegeţi cele mai recente aspecte legate de statutul provinciei Kosovo, o problemă cu rădăcini de sute de ani, cu mulţi actori/jucători implicaţi, animaţi de un noian de interese, şi cu un final...

[citeste]

IPOTEZA "Z"

In cazul declarării independenţei Kosovo, va incerca Federaţia Rusă sa reacţioneze militar, in Balcani sau in altă zonă?
Da
Nu
Nu stiu

Arhiva
Citeste >>

Advertise here!

PETROM SERVICE

CAUTA

Lumea militara RSS RSS

Arhiva pdf - LUMEA MILITARA

Acasa nr.1/2011 Sectiunea Logistică
Aspecte specifice privind domeniile funcţionale ale sprijinului logistic în operaţiile multinaţionale de stabilitate şi sprijin

Mihai-Adrian Zisu
Aspecte specifice privind domeniile funcţionale ale sprijinului logistic în operaţiile multinaţionale de stabilitate şi sprijin

Articol introdus pe 23/11/2011

Abstract: Logistics support is a highly complex process requiring careful planning for all that it means preparation, the execution and completion of an operation/military action. Experience gained in recent military conflicts in the Persian Gulf, the former Yugoslavia and Afghanistan, has demonstrated, if proof were needed, that placing troops in the operation, was done after a proper preparation in terms of logistic of the terrain used by combat forces and the combat support structures. In this way, we consider that the existence of logistics structures designed according with the supported forces, of the economic operators with the necessary economic strength to support forces in military actions, by cooperation and by local, national and international agreements and multilateral logistics support, in a word, “multinational cooperation” is the only way to achieve strategic objectives and the final state (end state) establish for the forces acting in alliance or in coalition forces.


În conformitate cu experienţa acumulată în ultimele acţiuni militare desfăşurate la nivel global (războaiele din Afganistan şi Irak) s-a demonstrat faptul că, de cele mai multe ori, proiecţia forţei multinaţionale depinde de luarea unor decizii logistice corecte şi la timp, chiar înainte de debutul operaţiunilor. În acest sens, apreciem că logisticii şi logisticienilor nu le mai rămâne decât puţin timp să rectifice anumite deficienţe, atunci când decizia de introducere în operaţie a forţelor combatante a fost luată.

Printre numeroasele probleme cu care logistica acţiunilor militare de stabilitate şi sprijin se confruntă, fie că forţele acţionează sub comanda ONU, NATO, UE, OSCE etc., regăsim şi greutatea şi uneori ineficienţa cu care structurile specifice acţionează pentru asigurarea numeroaselor servicii de campanie, pentru militarii din structura forţei. Dorim să evidenţiem faptul că acest complex de servicii depinde din punct de vedere conceptual şi numeric de la ţară la ţară, de la organizaţie de securitate internaţională la alta sau de la religie la religie, ca să enumerăm numai câteva din principalele diferenţe pe care le regăsim în acest domeniu.

În opinia noastră, indiferent dacă operaţiile militare de stabilitate şi sprijin au loc sub comanda uneia sau alteia din organizaţiile de securitate internaţionale menţionate, indiferent de zona geografică în care acţionează forţele, de timp anotim şi starea vremii, militarilor le este necesară asigurarea în volum complet şi pe cât posibil, la nivel de suficienţă toate serviciile de campanie de care aceştia au nevoie, pentru menţinerea unui moral care să le permită să acţioneze cu succes, atunci când situaţia o impune.

Luând în considerare cele menţionate, suntem de părere că implementarea corespunzătoare şi continuă, la toate nivele artei militare a principiilor ştiinţifice ale managementului logistic contribuie la asigurarea tuturor serviciilor de campanie militarilor implicaţi în operaţiile de stabilitate şi de sprijin. În acelaşi timp, printr-o explorare corespunzătoare a resurselor existente pot fi identificate o serie de căi şi modalităţi de eficientizare a serviciilor de campanie în funcţie de domeniile funcţionale ale logisticii. Este tot ceea ce ne-am propus să demonstrăm în acest demers ştiinţific, atât pe baza experienţei existente în acest domeniu extrem de complex de activitate dar şi a evoluţiei continue din punct de vedere structural, conceptual şi acţional a logisticii, în general şi a celei militare, în special.

Sprijinul logistic al trupelor care acţionează în operaţiile de stabilitate şi sprijin este esenţial pentru menţinerea şi totodată multiplicarea puterii (potenţialului) de luptă şi a forţei de caracter (voinţă) necesară obţinerii victoriei.

Planificarea acţiunilor de sprijin logistic necesare sprijinului trupelor în acţiune necesită un grad mare de acurateţe şi de anticipare, fără de care nevoile forţelor combatante nu pot fi asigurate în totalitate. Dintr-o altă perspectivă, aşa cum se cunoaşte, unităţile au nevoi de sprijin diferite datorită specificului lor, locului ocupat în dispozitivul de forţe, tipologiei tehnicii şi echipamentelor cu care sunt înzestrate, numărului de militari etc. În sensul celor prezentate, logisticienii nu au întotdeauna la dispoziţie timpul necesar asigurării materialelor şi serviciilor specifice anumitor unităţi (mari unităţi) din cauzele menţionate anterior. De aceea, logisticienii trebuie să improvizeze, în permanenţă, astfel încât să nu supună sistemul logistic la presiuni care pot genera blocaje sau şi mai rău, întreruperi, pe perioade nedeterminate de timp. Astfel de situaţii au fost reale, ele s-au întâmplat şi se vor mai întâmpla, fără îndoială. Pe de altă parte, tehnica şi echipamentele aflate în folosinţa militarilor implicaţi în operaţiile de stabilitate şi de sprijin necesită, în permanenţă, o atenţie deosebită, pentru menţinerea lor în permanentă stare de operativitate (disponibilitate), chiar dacă, din punct de vedere al importanţei lor, nu se regăsesc pe listele cu priorităţi ale mentenanţei şi operatorilor economici.

O altă parte din tehnica, echipamentele şi materialele necesare militarilor, pe timpul executării operaţiilor de stabilitate şi sprijin sunt, în mod normal, voluminoase, grele şi greu de transport. Din alt punct de vedere ele nu se regăsesc întotdeauna la dispoziţia trupelor, ele trebuind a fi rechiziţionate pe plan local, transportate, stocate şi puse în exploatare într-o manieră simplificată.

Asigurarea serviciilor de campanie militarilor şi personalului civil, implicat în astfel de misiuni, într-o manieră eficientă şi eficace, joacă un rol cheie în sprijinul logistic al acţiunilor militare. Adeseori, acţiunile specialiştilor din logistică trebuie să vizeze construirea, modernizarea şi întreţinerea bazelor logistice, facilităţilor de deservire a trupelor, atât în bazele principale, dispuse, de regulă, în aeroporturi şi porturi, dar şi celor de nivel inferior, din interiorul cărora se acţionează, împotriva adversarului (Forward Operating Base/FOB).

Acţiunile logisticii pentru asigurarea serviciilor de campanie necesare forţelor combatante şi celor de sprijin de luptă vizează o gamă largă de căi şi modalităţi. Acest tip de acţiuni vizează restrângerea amprentei la teren a structurilor de logistică, contractarea pe plan local şi, în mare măsură, Sprijinul Naţiunii Gazdă (Host Nation Support/HNS). Prin aceste acţiuni se urmăreşte reducerea costurilor impuse de deplasarea personalului specializat al unora din operatorii economici, din ţările de origine ale structurilor care au contracte cu forţa multinaţională, în teatrele de operaţii şi, pe cale de consecinţă recrutarea pe plan local a forţei de muncă capabilă să asigure anumite servicii de campanie.

Serviciile de campanie (Field services/FS) reprezintă, în accepţiunea armatei Statelor Unite ale Americii (United States of America/USA), servicii esenţiale pentru asigurarea unui nivel corespunzător de viaţă, pe timpul participării la operaţiile militare. Acest tip de servicii include prepararea hranei, purificarea apei, sprijinul acordat serviciilor funerare, sprijinul activităţilor de reaprovizionare pe cale aeriană (airdrop support), spălarea echipamentului şi lenjeriei, îmbăierea militarilor, repararea lenjerie şi a echipamentului individual[1].

Într-o altă definiţie, utilizată tot în armata SUA regăsim faptul că, serviciile de campanie includ „... sprijinul activităţilor de reaprovizionare pe cale aeriană (airdrop support), sprijinul acordat serviciilor funerare, hrănirea militarilor, spălarea lenjeriei şi echipamentului individual, îmbăierea militarilor, repararea lenjeriei şi a echipamentului individual şi purificarea apei”[2].

Pe lângă cele menţionate, într-o altă definiţie, vehiculată în aceeaşi armată, regăsim faptul că, serviciile de campanie includ şi lucrările de întreţinere şi reparare a facilităţilor şi instalaţiilor de duş, asigurarea produselor de panificaţie (brutăria), serviciile poştale, asigurarea condiţiilor necesare de camuflare la teren şi eliminarea dispozitivelor explozive improvizate (Explosive Ordnance Disposal/EOD)[3].

Se consideră că, asigurarea acestui tip de servicii, contribuie la menţinerea unui moral ridicat militarilor şi asigură condiţiile necesare unităţilor pentru îndeplinirea misiunilor. De regulă, în perioada de introducere în teatrul de operaţii, serviciile de campanie sunt oferite militarilor, prin forţe proprii, atât la nivel tactic cât şi operativ. Ulterior, intră în scenă operatorii economici internaţionali sau locali care preiau o mare sau chiar total, activitatea specifică tuturor genurilor de servicii.

În cadrul Alianţei Nord-Atlantice (NATO), asigurarea serviciilor de campanie reprezint㠄... totalitatea forţei de muncă şi deprinderilor necesare sprijinului logistic al trupelor sau activităţi logistice care includ o gamă largă de servicii precum reaprovizionarea de luptă, distribuţia hărţilor, asigurarea forţei de muncă, servicii de poştă şi curierat, hrănirea, spălarea şi curăţirea echipamentului individual, asigurarea de facilităţi pentru îmbăierea militarilor, servicii funerare etc.”[4]. Aceste servicii pot fi asigurate fie prin resurse naţionale, cele ale altor naţiuni iar eficienţa şi eficacitatea lor depinde de strânsa cooperare dintre personalul de planificare logistic militar şi civil.

În Armata României, în regulamentele specifice care reglementează activitatea în domeniu, regăsim că serviciile de campanie presupun hrănirea şi îmbăierea efectivelor, spălatul lenjeriei, igiena sanitară, activităţi funerare, asigurarea forţei de muncă pentru manipulări de materiale, protecţia mediului, lucrări diverse în beneficiul trupelor. Tot aici se menţionează că, aceste servicii se asigură atât pentru forţele participante la operaţie, cât şi pentru personalul refugiat şi prizonierii de război şi sunt condiţionate de resurse.

Indiferent că este vorba de doctrină (hrănirea efectivelor, îmbăierea efectivelor, spălatul lenjeriei şi curăţatul echipamentului, serviciile poştale şi de curierat, deratizarea şi dezinsecţia)[5], de regulament (hrănirea efectivelor, îmbăierea efectivelor, spălatul lenjeriei şi curăţatul echipamentului, serviciile poştale şi de curierat, deratizarea şi dezinsecţia)[6] sau mai nou, de strategia logisticii (hrănirea, îmbăierea personalului, spălarea şi curăţarea echipamentului, deratizarea şi dezinsecţia, asigurarea poştei şi curieratului, refacerea şi recreerea personalului, serviciile funerare, apărarea împotriva incendiilor, asigurarea sănătăţii şi securităţii în muncă, protecţia mediului) se poate observa cu claritate faptul că, tipologia serviciilor de campanie este diferită de la un regulament la altul creând, uneori confuzie, datorită lipsei de coerenţă, în menţinerea opiniilor exprimate anterior.

În opinia noastră, serviciile de campanie reprezintă un domeniu de responsabilitate foarte important al sprijinului logistic care nu poate fi substituit prin măsuri specifice, ele trebuind a fi asigurate, în totalitate, mai ales dacă luăm în considerare operaţiile de stabilitate şi sprijin. Baza multinaţională a forţei care este dislocată într-o anumită arie de operaţii, la mare distanţă de aria de responsabilitate a NATO sau UE, spre exemplu, solicită structurilor logistice eforturi considerabile, mai ales dacă luăm în considerare că asigurarea în totalitate a acestui tip de servicii necesită personal numeros, facilităţi şi instalaţii specifice, respectiv suprafeţe de teren considerabile pe care să fie amplasate. Aceste condiţii nu se regăsesc în totalitate, în aria de operaţii sau în bazele de dislocare aşa că ele trebuie identificate, solicitate, contractate sau, în cele mai dificil caz, asigurate prin forţe proprii. Experienţa multinaţională denotă faptul că, în ultimele conflicte militare din Irak şi Afganistan, serviciile de campanie au fost contractate de mari operatori economici internaţionali, agreaţi de conducerile celor două forţe multinaţionale, care au asigurat tot ceea ce a fost (este) necesar pentru asigurarea serviciilor de campanie.

În sensul celor prezentate, mai sus, suntem de părere că serviciile de campanie reprezint㠄... activităţile desfăşurate de organele de planificare şi conducere logistică pentru asigurarea resurselor specifice desfăşurării activităţilor de hrănire a militarilor, purificare şi asigurare a apei potabile, spălarea lenjeriei şi echipamentului individual, îmbăiere, repararea lenjeriei şi a echipamentului individual, poştă şi curierat, refacere şi recreere, funerare, deratizare şi dezinsecţie a facilităţilor de hrănire şi cazare”.

În sensul definiţiei prezentate, considerăm că reaprovizionarea de luptă a trupelor şi asigurarea hărţilor necesare desfăşurării acţiunilor militare, aşa cum sunt menţionate în definiţia din cadrul NATO reprezintă activităţi specifice altui domeniu de funcţionare a sprijinului logistic, în speţă al aprovizionării. Pe de altă parte, apărarea împotriva incendiilor, asigurarea sănătăţii şi securităţii în muncă, respectiv protecţia mediului, aşa cum le regăsim în definiţia inserată în Strategia logisticii Armatei României, considerăm că aceste activităţi sunt specifice altui domeniu funcţional a sprijinului logistic, respectiv al domeniilor conexe. În acest sens, considerăm că, cel puţin ultima definiţie menţionată ar trebui revizuită.

Cu referire la serviciile de campanie dorim să evidenţiem faptul că, ele sunt considerate ca făcând parte din categoria resurselor logistice. În acest sens, serviciile de campanie pot face obiectul redistribuirii, în condiţiile în care comandanţii forţei nultinaţionale le consideră ca fiind esenţiale pentru îndeplinirea misiunilor. Totalitatea resurselor (bunurilor şi serviciilor) care pot fi redistribuite include, dar nu sunt limitate la următoarele:

a) articole de uz comun, precum: muniţii, carburanţi, lubrifianţi, materiale sanitare, apă potabilă (îmbuteliată şi vrac) şi alimente;

b) servicii de susţinere în comun, precum: aprovizionare, transporturi, recuperare (evacuare), sprijin medical, servicii de campanie (spălătorie şi îmbăierea personalului, prepararea hranei etc.), manipularea materialelor şi altele.

Deşi are responsabilitatea asigurării sprijinului logistic pentru toate forţele din subordine, comandantul forţei multinaţionale are anumite restricţii în ceea ce priveşte autoritatea de a redistribui resursele logistice, astfel: instalaţiile fixe; sistemele complete de arme; resursele civile, cu excepţia celor furnizate potrivit HNS sau altor acorduri; înlocuirile de personal; asigurarea de resurse naţiunilor

După luarea deciziilor privind redistribuirea resurselor, comandantul forţei multinaţionale trebuie să fie în măsură să asigure prin forţele avute la dispoziţie, transferul resurselor precizate. În cazul facilităţilor de îmbăiere, spălătorie sau hrănire, redistribuirea serviciilor necesită o planificare minuţioasă şi resurse consistente de transport.

Comandanţii forţelor NATO trebuie să prevadă corect cantitatea şi calitatea serviciilor oferite spre redistribuire atât de către structurile militare, cât şi de cele civile[7]. În ceea ce priveşte asigurarea serviciilor de campanie în operaţiile multinaţionale de stabilitate şi sprijin, conduse de Alianţă, naţiunile membre şi NATO (datorită responsabilităţilor comune) au căzut de acord ca acestea să fie asigurate fie individual, fie prin memorandumuri, acorduri tehnice sau înţelegeri mutuale. Furnizarea serviciilor de campanie pentru trupele proprii angajate în operaţiile de stabilitate şi de sprijin este asigurat astfel, în situaţii de pace, criză şi război. În acest sens, fiecare naţiune poartă întreaga răspundere în furnizarea sprijinului logistic pentru forţele participante la operaţiile conduse de NATO. Există şi anumite excepţii reprezentate de „... situaţiile în care unii comandanţi NATO trebuie să negocieze şi să coordoneze anumite înţelegeri pentru a asigura oportun sprijinul logistic al forţei”[8].

În desfăşurarea operaţiilor de stabilitate şi sprijin, asemenea responsabilităţi (ca cele prezentate anterior) pot fi îndeplinite de către comandantul forţei multinaţionale, care, poate fi altul decât comandantul NATO nominalizat să conducă operaţia. Pentru a dispune de această autoritate, acesta trebuie să fie însă, apropiat nivelului de comandă în interiorul zonei de operaţii NATO.

Responsabilităţile comandantului forţei multinaţionale pe linia asigurării serviciilor de campanie forţelor participante la operaţii sunt aplicate, de regulă şi structurilor de forţe care, deşi nu fac parte din Alianţă, participă totuşi la operaţie.

În privinţa serviciilor de campanie, concepţia de sprijin logistic a NATO, prevede printre altele că între sectorul civil şi cel militar şi între naţiuni trebuie stabilit un înalt nivel de cooperare care, să conducă la folosirea limitată a resurselor avute la dispoziţie în conformitate cu principiile sprijinului logistic în operaţiile multinaţionale de stabilitate şi sprijin.

În sensul celor prezentate mai sus, poate deveni o obişnuinţă ca pe timpul desfăşurării operaţiei multinaţionale de stabilitate şi sprijin, în funcţie de naţiunile participante, să fie adoptat un model logistic multinaţional sau chiar o combinaţie de astfel de modele, dacă soluţia propusă de acestea corespund cerinţelor operaţionale. Opţiunea poate deveni benefică în asigurarea serviciilor de campanie necesare forţelor combatante, în cazul în care, cooperarea în domeniul logistic se derulează în mod corespunzător. Acest tip de cooperare considerăm că, ar trebui să aibă în vedere şi resursele ţărilor nemembre NATO, a celor care fac parte din ONU, UE, OSCE sau alte organisme şi organizaţii.

În concluzie, dorim să evidenţiem faptul că, baza experienţei acumulate în operaţii de stabilitate şi sprijin, în domeniul abordat, a devenit evident faptul că, nu mai pot fi făcute clasificări, în legătură cu cât de important este unul sau altul serviciu de campanie. Astfel ele nu mai pot fi clasificate ca mai înainte vreme, ca fiind prioritare sau secundare. În opinia specialiştilor, toate serviciile de domeniu sunt clasificate la egalitate, din punct de vedere al importanţei lor la menţinerea moralului ridicat al forţelor combatante. Asigurarea lor la timp, de calitate şi în volumul necesar contribuie la îndeplinirea misiunilor de către militarii care încadrează diversele structuri de forţe din subordinea unei forţe multinaţionale.

BIBLIOGRAFIE

[1]. FM 101-5-1, Operational Terms and Graphics, www.fas.org/man/dod-101/...5.../f545-f.htm, accesat în 17.05.2011.

[2]. FM 10-1 for QM fundamental principles on field service operations, coldweatherclothing.info/ref/FM/42-414.pdf, accesat în 16.05.2011.

[3].www.globalsecurity.org/military/.../CH4.htm, accesat în 18.05.2011.

[4]. NATO Logistics Handbook, SNLC Secretar at International Staff, Defence Policy and Planning Division, Logistics, NATO HQ, 1110 Brussels, 2006, p. 6.

[5]. SMG/L-1, Doctrina logisticii operaţiilor întrunite, Statul Major General, Bucureşti, 2008, p. 35.

[6]. L-1, Regulamentul logisticii operaţiilor întrunite, Statul Major General, Bucureşti, 2008, p. 25.

[7]. Metodologia planificării şi organizării sprijinului logistic internaţional al forţelor proprii, Statul Major General, Bucureşti, 2008, art. 4, aln. 1.

[8]. Ibidem, art. 5, aln. 2.

[9]. L-2, Manualul conducerii logisticii acţiunilor militare, Comandamentul Logistic Întrunit, Bucureşti, 2007, p. 25.

[10]. NATO Logistics Handbook, SNLC Secretariat International Staff, Defence Policy and Planning Division, Logistics, NATO HQ, 1110 Brussels, 2006.

Fii primul care comenteaza acest articol.


ALTE ARTICOLE DE ACELASI AUTOR