Dincolo de
BREAKING NEWS

Kosovo - o pace prea îndepărtată

Articolul semnat de Liviu Ioan Tatu vă va ajuta să înţelegeţi cele mai recente aspecte legate de statutul provinciei Kosovo, o problemă cu rădăcini de sute de ani, cu mulţi actori/jucători implicaţi, animaţi de un noian de interese, şi cu un final...

[citeste]

IPOTEZA "Z"

In cazul declarării independenţei Kosovo, va incerca Federaţia Rusă sa reacţioneze militar, in Balcani sau in altă zonă?
Da
Nu
Nu stiu

Arhiva
Citeste >>

Advertise here!

PETROM SERVICE

CAUTA

Lumea militara RSS RSS

Arhiva pdf - LUMEA MILITARA

Acasa nr.1/2011 Sectiunea Logistică
Proiectarea, constituirea şi funcţionarea liniilor de sprijin logistic în operaţiile de stabilitate şi sprijin (aspecte conceptuale)

Sorin Pînzariu
Proiectarea, constituirea şi funcţionarea liniilor de sprijin logistic în operaţiile de stabilitate şi sprijin (aspecte conceptuale)

Articol introdus pe 23/11/2011

Abstract: Taking into account North Atlantic Treaty Organization perspective, the coherence and the quality of the combat forces in logistic support obviously play an essential role. Nevertheless the modern approaches of the logistic processes bring about the importance of the multinational logistic solutions, and that is why the evolution and the current assessments enhance the specific national structures role on medium term, for the logistic support frame at the level of an operation theatre. The logistics line of communications represent the part of the multinational force operative system and these are accomplished by the grouped disposition on the field of the logistic support units and subunits (formations), according to the commander decision, in order to accomplish their missions. The structuring of the logistics line of coomunications, for the stability and support operations take into account, besides the above mentioned, the multinational cooperation carried out by the existence of the international and local economic operators, the capabilities they have at hand , as well as the specific bi- or multilateral agreements by means of which some of the member states sustain other nations, on operational bases.

Noul statut al ţării noastre, de membru al Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) şi al Uniunii Europene (UE) impune, pe lângă respectarea altor angajamente asumate de România şi participarea la operaţii de stabilitate şi sprijin (în măsura resurselor avute la dispoziţie) desfăşurate sub egida Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) şi comanda celor două organizaţii internaţionale de securitate. Din acest punct de vedere asigurarea resurselor necesare participării ţării noastre cu structuri de forţe la astfel de acţiuni militare necesită un efort deosebit, numai dacă luăm în considerare resursele materiale şi umane care trebuie alocate acestui obiectiv. Astfel, pentru asigurarea sprijinului logistic necesar forţelor româneşti, participante la operaţii de stabilitate şi sprijin, modalităţile cunoscute evidenţiază că acest tip de susţinere se poate asigura prin efort propriu (naţional) sau multinaţional (prin acorduri de cooperare).

Sprijinul logistic naţional este, de regulă, asigurat din resursele naţionale aflate, de obicei, în bazele din ţară, către unităţile naţionale desfăşurate în afara teritoriului naţional, în zona lor de responsabilitate (Area of Responsibility/AOR). În cazul luat în considerare, sprijinul logistic este asigurat în totalitate, din surse de aprovizionare proprii (materiale şi servicii), inclusiv transportul lor la locul de dislocare al structurilor de forţe naţionale. Dorim să subliniem că, inclusiv în astfel de cazuri, comandantul forţei multinaţionale este răspunzător de coordonarea efortului logistic general.

Sprijinul logistic multinaţional, în cadrul operaţiilor de stabilitate şi sprijin conduse de către NATO şi UE, vizează o serie de variante, după cum urmează: Sprijinul Naţiunii Gazdă (Host Nation Support/HNS); Acordurile de sprijin logistic reciproc (Mutual Support Agreements/MSA); sprijinul logistic asigurat de Naţiunea lider (Lead Nation/LN), respectiv Naţiunea cu rol specializat (Role Specialized Nation/RSN); sprijinul logistic furnizat de către Unităţile Logistice Multinaţionale Integrate (Multinational Integrated Logistic Unit/MILU şi/sau Unităţile Medicale Multinaţionale Integrate (Multinational Integrated Medical Unit/MIMU); serviciile de sprijin logistic de la o terţă parte (Third Party Logistic Support Services/ TPLSS).

Indiferent de nivelul la care se utilizează logistica multinaţională sau naţională, pentru a sprijini forţele cu care se contribuie la o misiune, atât în cadrul NATO cât şi al UE se recomandă utilizarea Elementelor de Sprijin Naţional (National Support Elements/NSEs). Utilizarea NSEs depinde, în mare măsură de gradul de implicare al ţărilor participante la operaţiile de stabilitate şi sprijin, precum şi de dimensiunea forţelor sprijinite.

NSE pot fi dispuse în interiorul sau în afara AOR, inclusiv în unele locaţii intermediare situate între naţiunea participantă şi locul cel mai înaintat al forţelor cu care contribuie. Activităţile NSEs trebuie să fie în conformitate cu concepţia şi intenţia comandantului forţei multinaţionale privind desfăşurarea operaţiei de stabilitate şi sprijin. Este necesar ca NSEs să îşi coordoneze acţiunile cu cele ale structurilor logistice multinaţionale integrate, ambele tipuri de structuri fiind subiecte ale prevederilor Statutului Forţei (Status of Force Agreement/SOFA), memorandumurilor de înţelegere (Memorandum of Understanding/MOU) şi al altor tipuri de înţelegere cu Naţiunea Gazdă.

În cadrul operaţiilor multinaţionale de stabilitate şi sprijin se evidenţiază trei niveluri corespunzător acţiunilor de sprijin logistic: strategic, operativ şi tactic, care se concentrează asupra campaniilor şi operaţiilor militare de anvergură (la nivel strategic şi operativ), respectiv asupra eşaloanelor de nivel batalion, brigadă sau cel mult divizie (la nivel tactic).

Corespunzător acestor trei niveluri, putem evidenţia 5 (cinci) linii de sprijin logistic, după cum urmează[1]:

A. La nivel tactic: linia I-a de sprijin logistic, materializată prin sprijinul logistic organic corespunzător eşalonului batalion în cadrul brigăzii sau brigadă în cadrul diviziei şi linia a II-a de sprijin logistic, materializată prin sprijinul organic corespunzător eşalonului brigadă sau divizie.

B. La nivel operativ: linia a III-a de sprijin logistic, corespunzător eşalonului corp de armată sau teatru de operaţii materializată prin existenţa structurilor logistice naţionale participante în cadrul Pachetelor de Forţe - tip corp de armată (Corp Packages/CP) sau a Rezervei Comune de Forţe (Pool of Force/PoF),Elementelor de Sprijin Naţionale (National Support Elements/NSEs), respectiv a structurilor şi/sau soluţiilor logistice multinaţionale, pentru unul sau mai multe domenii funcţionale ale logisticii;

C. La nivel strategic: linia a IV-a de sprijin logistic, materializată prin stocurile strategice şi capabilităţile logistice, din structura şi în responsabilitatea Comandamentului Logistic Întrunit (Joint Logistic Command/JLC) şi structurile de sprijin logistic ale categoriilor de forţe ale armatei, respectiv linia a V-a de sprijin logistic, materializată prin componentele economiei naţionale.

Dorim să evidenţiem faptul că, nivelul operativ, corespunzător liniei a III-a de sprijin logistic este destinat administrării zonei de comunicaţii (Communications Zone/COMMZ) şi sprijinului forţelor la nivelul teatrului de operaţii întrunite, potrivit planului operaţiei (Operational Plan/OPLAN) şi priorităţilor stabilite de comandantul Forţei Multinaţionale (Multinational Froce/FM); de asemenea, acest nivel de sprijin logistic creează condiţiile necesare pentru aplicarea cu succes, la nivel tactic, a ordinelor, dispoziţiilor şi directivelor emise la nivel strategic.

La nivel operativ, sprijinul logistic al structurilor din cadrul forţei multinaţionale vizează următoarele domenii de responsabilitate[2]:

a) sprijinul operaţiei de recepţie a forţelor, staţionare temporară, continuarea deplasării şi integrare (Reception, Staging and Onward Mouvement/ RSOM) a acestora la nivelul teatrului de operaţii, potrivit OPLAN;

b) dezvoltarea şi administrarea infrastructurii existente la nivelul teatrului de operaţii, inclusiv a aceleia care se regăseşte la nivelul liniilor de comunicaţie stabilite;

c) managementul şi distribuţia resurselor logistice la nivelul teatrului de operaţii;

d) contractarea produselor şi serviciilor la nivelul teatrului de operaţii;

e) managementul activităţii de mişcare şi transport.

În legătură cuElementele de Sprijin Naţional dorim să scoatem în relief faptul că, aceste structuri au un caracter întrunit, destinate susţinerii componentelor terestre şi aeriene ale contingentelor naţionale dislocate în teatrele de operaţii, cu rol esenţial în realizarea desfăşurării, rotirii şi respectiv a evacuării strategice a forţelor româneşti în/din teatre de operaţii situate în afara teritoriului naţional, cu precădere a operaţiei de recepţie, staţionare temporară, deplasare către locaţiile operaţionale şi integrare în structura de teatru RSOM. În acest sens, raţiunea principală a înfiinţării NSEs o constituie susţinerea funcţiilor logistice la nivelul celei de a III-a linii de sprijin în cadrul teatrelor de operaţii întrunite.

Ca şi activităţi principale NSEsasigură explorarea tuturor posibilităţilor existente la nivelul teatrului de operaţii, urmărind:

- încheierea unor acorduri de sprijin logistic reciproc (Multinational Support Agreements/MSAs) cu celelalte structuri logistice multinaţionale sau NSEs din teatru;

- înfiinţarea unor capacităţi de depozitare de dimensiuni moderate, potrivit necesarului de resurse materiale al forţelor dislocate în teatrul de operaţii;

- materializarea legăturii cu Echipele pentru Asigurarea Operării şi Mentenanţei Componentei Aeriene (Operation and Maintenance - Air Component Team/O&M-ACT);

- asistenţa de specialitate în domeniul logistic şi accesul la bazele de date ale Centrului Multinaţional Logistic al Componentei Terestre (Multinational Logistic Centre-Land/MNLC-L), respectiv a Centrului Multinaţional Logistic Întrunit (Multinational Joint Logistic Centre/MJLC) şi a Agenţia NATO de Mentenanţă şi Aprovizionare (NATO Maintenance and Supply Agency/NAMSA);

- implicarea unităţilor logistice/medicale integrate (Multinational Integrated Logistics Units/MILUs; Multinational Integrated Medical Units/MIMU), aflate la dispoziţia comandantului forţei NATO (atunci când aceste structuri sunt dislocate în interiorul Ariei de Operaţii Întrunite (Joint Area of Operations/JOAs), prin coordonarea proceselor curente, împreună cu structura logistică a acesteia;

- utilizarea unor elemente din infrastructura de telecomunicaţii şi/sau servicii de comunicaţii şi transmiteri de date;

- utilizarea unor furnizori locali de servicii logistice pentru manipularea mărfurilor în punctele de debarcare/îmbarcare feroviar (Rear Point of Debarkation/ Embarkation/APOD/E, SPOD/E, RPOD/E) şi asigurarea facilităţilor de depozitare /manipulare, furnizarea utilităţilor specifice (apă, gaze, energie electrică, canal, evacuarea deşeurilor etc.).

În ceea ce priveşte raţiunea înfiinţării unui Centru Multinaţional Logistic al Componentei Terestre, dorim să evidenţiem faptul că, acesta se înfiinţează, în condiţiile în care, nivelul componentei terestre este foarte dezvoltat (operaţia este mai complexă), ceea ce impune crearea unei astfel de structuri. Dacă a fost introdus în teatrul de operaţii un MNLC-L, acesta poate fi parte integrantă a Punctului de Comandă al Componentei Terestre (LCC HQ), sau poate funcţiona de sine stătător, condiţii în care va fi situat în aceeaşi zonă cu comandamentul acestei componente. În acest ultim caz, această structură va prelua unele din funcţiile lui J4, condiţii în care personalul său va fi redus ca număr, dar va putea să constituie nucleul acestui MNLC-L. La nivelul componentei terestre, J4 va rămâne structura de planificare a operaţiilor de sprijin logistic, ceea ce înseamnă că MNLC-L va fi înfiinţat numai dacă volumul efortului de coordonare depăşeşte capacitatea secţiei[3].

Considerăm că, printr-o abordare flexibilă a procesului de planificare a sprijinului logistic şi utilizarea optimă a surselor de aprovizionare conduce în final, la reducerea efortului de sprijin logistic şi implicit a costurilor asociate. Astfel, după încheierea lor, acordurile şi contractele de sprijin logistic specifice vor fi monitorizate permanent de către personalul de specialitate al NSEs.

Nu putem trece mai departe fără a aminti rolul hotărâtor jucat de existenţa sprijinului logistic specific Naţiunii Gazdă (Host Nation/HN). Existenţa acestui sprijin logistic contribuie la micşorarea efortului ţărilor contribuitoare cu trupe (Troop Contributing Nations/TCNs), iar poziţionarea sa în imediata apropiere a teatrului de operaţii reprezintă un factor important care determină creşterea eficienţei şi reducerea costurilor specifice. Din acest punct de vedere, NSEs au un rol extrem de important în identificarea operatorilor economici locali, în prospectarea pieţei şi realizarea contractelor. În acest sens, datele principale privind amplasarea şi funcţionarea NSEs trebuie obţinute cât de repede se poate, cu ocazia efectuării recunoaşterilor efectuate în teatrul de operaţii.

Pe timpul desfăşurării operaţiilor de stabilitate şi sprijin, sistemul logistic, aşa cum am mai prezentat anterior, funcţionează şi este organizat de-a lungul celor cinci linii de sprijin logistic. Acest tip de abordare este unul clasic care, de regulă, se combină şi alternează cu unul considerat corespunzător războiului asimetric, care impune folosirea sistemului cunoscut sub denumirea de „butuc cu spiţe”.

Configuraţia de tip „butuc cu spiţe’’ este alcătuită dintr-un număr de noduri şi legături între acestea, asigurate, de regulă, de structuri de sprijin logistic, care pot fi identificate prin NSEs, din module dislocabile cu diferite specializări, depozite de materiale din toate clasele de materiale sau chiar operatori economici, pe lângă care se dispun elemente de comandă şi comunicaţii.

Structurile logistice din cadrul liniilor de sprijin logistic sunt dimensionate/ adaptate la misiunile forţelor cărora le asigură sprijinul specific în scopul obţinerii capacităţii de satisfacere a nevoilor logistice esenţiale pe timpul operaţiilor, precum şi de asigurare a unui anumit nivel de independenţă al unităţilor faţă de reaprovizionarea dintr-o bază logistică.

Efortul logistic din cadrul liniilor de sprijin logistic are ca obiectiv îndeplinirea misiunilor din următoarele domenii: hrănire, aprovizionare cu muniţii şi CL, transporturi, asigurare medicală operaţională, cartiruire, recuperare-evacuare echipamente, evacuare medicală şi mentenanţă de nivel luptă.

Misiunile specifice principale desfăşurate în cadrul liniilor de sprijin sunt: asigurarea serviciului de hrănire şi completare ritmică a bunurilor de resort; monitorizarea consumurilor specifice de muniţii, actualizarea/estimarea ratelor de consum şi completarea deficitelor potrivit nevoilor/solicitărilor, precum şi ordinelor şi precizărilor; evaluarea permanentă a nivelului stocurilor de materiale, în funcţie de desfăşurarea acţiunilor şi completarea acestora potrivit nevoilor/solicitărilor; efectuarea cu prioritate a lucrărilor de mentenanţă la echipamentele de luptă avariate sau evacuarea acestora în vederea repunerii în stare de funcţionare; recuperarea-evacuarea echipamentelor militare; acordarea sprijinului medical pe niveluri de competenţă şi evacuarea personalului rănit sau bolnav; transportul/distribuirea materialelor şi echipamentelor de strictă necesitate în TO; coordonarea dislocării şi redislocării stocurilor de materiale şi capacităţilor de mentenanţă mobile; regruparea structurilor logistice odată cu cea a forţelor luptătoare; coordonarea activităţii structurilor logistice venite în sprijinul forţei întrunite; colaborarea cu structurile civile şi cu autorităţile naţionale şi locale în scopul utilizării eficiente a resurselor şi serviciilor civile; completarea cu prioritate a pierderilor, stocurilor şi plinurilor de carburanţi-lubrifianţi şi lichide speciale, la forţele care urmează să intre în luptă sau se află în etapa premergătoare angajării; monitorizarea continuă a evoluţiei operaţiilor militare, punctelor nevralgice şi zonelor de risc viitoare, pentru adaptarea planurilor logistice; asigurarea managementului resurselor materiale ale tuturor forţelor.

Proiectarea şi constituirealiniilor de sprijin logistic în operaţiile de stabilitate şi sprijin reprezintă un atribut al comandantului forţei multinaţionale şi al structurilor de conducere a sprijinului logistic de la nivelul comandamentului acestei structuri, precum şi al celor aflate la nivel tactic (la batalion, respectiv la brigadă). Deşi în teorie, proiectarea şi constituirea liniilor de sprijin logistic au în vedere tipul acţiunii militare (război sau conflict asimetric) căreia îi corespund linii de sprijin liniare sau „butuc cu spiţe”, în realitate, în ultimele operaţii de stabilitate desfăşurate la nivel global (Afganistan şi Irak) observăm că funcţionează un sistem logistic bazat pe o combinaţie între cele două sisteme menţionate. Astfel, dacă la nivelul liniilor I, a II-a şi a III-a regăsim un sistem de sprijin logistic, bazat pe tipul „butuc cu spiţe” specific conflictului asimetric, la nivelul liniilor a IV-a şi a V-a sistemul este cel clasic, cunoscut, liniar, specific acţiunilor militare de tip război.

În ambele situaţii prezentate, proiectarea şi constituirea liniilor de sprijin au în vedere o serie de aspecte tactice şi operative, precum: situaţia tactică şi caracteristicile acţiunilor de luptă ale adversarului; dezvoltarea şi viabilitatea reţelei căilor de comunicaţii şi a infrastructurii rutiere dispusă pe acestea; posibilităţile şi dezvoltarea infrastructurii (din punct de vedere economic) a zonei de responsabilitate logistică (posibilităţile logistice ale Ţării Gazdă); situaţia tactică şi operativă în care se regăsesc structurile combatante din compunerea forţei multinaţionale şi misiunile acestora; condiţiile oferite de teren, specificul zonei de dislocare, din punct de vedere al timpului, anotimpului, climei şi starea vremii etc.

Linia I de sprijin logistic se organizează la nivel structură tip batalion, brigadă (grupare de forţe) fiind compusă din: pluton de sprijin logistic (aprovizionare, transport, servicii de campanie), pluton de mentenanţă, pluton sprijin medical - la nivel batalion), respectiv batalion de sprijin logistic, care are în structură subunităţi specializate de nivel companie, corespunzătoare domeniilor de responsabilitate amintite (aprovizionare, mentenanţă, transporturi, sprijin medical, servicii de campanie etc.) - la nivel brigadă multinaţională.

În sensul celor prezentate, plutoanele transport vor fi dotate cu tehnic în măsură să asigure transportul diferenţiat al materialelor pe clase de aprovizionare, dar şi transportul trupelor pentru deplasări, misiuni de escortă sau patrulare etc.

Plutonul mentenanţă trebuie să fie înzestrat cu tehnică şi echipamente, astfel încât să execute toate operaţiunile de mentenanţă de nivel 1 şi 2 (pentru care are competenţă). Această competenţă va fi sporită în cazul în care în teatrul de operaţii nu sunt introduse mari unităţi tactice de tip brigadă, iar subunitatea de mentenanţă, destinată să asigure sprijinul de mentenanţă la nivelul liniei a II-a de sprijin logistic, lipseşte (nu este dislocată în zona de responsabilitate).

Plutonul medical este încadrat, de regulă, cu personal de specialitate şi înzestrat cu tehnică şi echipamente medicale, prin intermediul cărora se poate asigura asistenţa medicală de nivel ROL 1.

Linia a II-a de sprijin logistic se organizează la nivelul diviziei multinaţionale, unde, în mod normal ar trebui să regăsim organizat un modul de execuţie a sprijinului logistic. În structura lor putem găsi companii de transport specializate pe tipuri de materiale, companii de mentenanţă şi companii medicale. De regulă, aceste module sunt puse la dispoziţia forţei multinaţionale de către naţiunea lider din punct de vedere logistic.

Companiile de transport sunt înzestrate cu tehnică de transport de mare capacitate, specializată pe tipuri de materiale, dar şi pe funcţiuni. Astfel, la acest nivel, găsim subunităţi destinate transportului de materiale pe distanţe lungi, care sunt înzestrate cu mijloace de transport multifuncţionale şi multirol, de genul celor care asigură dislocarea şi redislocarea containerelor de tip ISO 20 t.

Compania de mentenanţă este organizată pe secţii (plutoane) de reparaţii şi evacuări, specializate pe tipuri de autovehicule. Poate avea în compunere şi facilităţi de prelucrări mecanice şi de fabricaţii care pot executa şi anumite piese necesare în cadrul procesului de reparaţii.

Compania medicală este încadrată cu personal de specialitate şi are în înzestrare tehnică de specialitate care îi permite să asigure asistenţa medicală de ROL 2. În afară de măsurile luate la nivelul liniei întâi, poate să asigure şi decontaminarea NBC, înlocuirea personalului medical, respectiv reaprovizionarea subunităţilor de la nivelul liniei I.

Experienţa ultimelor operaţii multinaţionale la care au participat structuri de forţe din cadrul Armatei României a arătat că, o astfel de structură nu există, responsabilităţile pe linia sprijinului logistic corespunzător acestui nivel fiind redistribuite altor structuri (militare, operatori economici etc.).

Linia a III-ade sprijin logistic asigură sprijinul logistic de nivel operativ, aici regăsind, de regulă, NESs. În practica operaţiilor de stabilitate şi sprijin, linia a III-a de sprijin logistic trebuie să cuprindă, în mod obligatoriu o celulă de tip HNS-CC/COLog pentru planificarea, organizarea şi coordonarea, la nivel operativ a HNS pentru structurile forţei multinaţionale care intră, staţionează, desfăşoară operaţiuni şi tranzitează teritoriul ţării gazdă, operatori economici furnizori de produse şi/sau servicii, naţionali sau internaţionali, agreaţi de organizaţia internaţională de securitate care conduce operaţia. La solicitarea forţelor aflate la nivel tactic, elemente componente din cadrul liniei a III-a de sprijin pot fi trimise în sprijin, în cadrul liniei a II-a.

În cadrul liniei a III-a de sprijin logistic se desfăşoară, în mod suplimentar următoarele activităţi specifice TO: sprijinul operaţiei de recepţie, staţionare temporară, continuare a deplasării forţelor şi integrarea acestora în structurile din TO, potrivit planului de operaţii; coordonarea, la nivel operativ, a HNS pentru forţele armate aliate şi partenere care intră, staţionează, desfăşoară operaţiuni şi tranzitează teritoriul naţional; dezvoltarea şi administrarea infrastructurii la nivelul TO, inclusiv a liniilor de comunicaţie; managementul şi distribuţia resurselor logistice la nivelul TO; contractarea produselor şi serviciilor la nivelul TO; managementul mişcării şi transporturilor.

La nivelul liniei a III-a de sprijin logistic, NSE desfăşoară şi alte activităţi specifice, determinate de nivelul sprijinului logistic multinaţional realizat în mediul operaţional care constau din: asigurarea managementului materialelor - cereri, evidenţă, aprovizionare, transport, recepţie, depozitare stocuri operative, întreţinere şi distribuţie materiale şi piese de schimb, scoateri din funcţiune, declasări şi casări; executarea mentenanţei echipamentelor proprii, precum şi a celor din dotarea forţelor, care depăşesc competenţele de reparare ale acestora; planificarea, organizarea şi executarea, în colaborare cu partenerii de coaliţie a transportului personalului, echipamentelor şi materialelor în interiorul teatrului de operaţii; întocmirea şi actualizarea permanentă a listei cu echipamentele aflate „în folosinţă temporar㔠puse la dispoziţie de către partenerii de coaliţie; organizarea evacuării/ repatrierii militarilor români răniţi, decedaţi sau cu abateri disciplinare pe timpul dislocării în TO; centralizarea datelor şi informaţiilor de la forţele din TO, în baza cărora va întocmi şi înainta la CCOp rapoartele logistice săptămânale; monitorizarea stadiului soluţionării solicitărilor transmise în ţară din TO; consilierea, pe linie logistică, a forţelor româneşti care au în organică structuri de logistică pentru desfăşurarea în condiţii corespunzătoare a activităţii acestora, pe timpul perioadei de misiune.

Linia a IV-a este organizată la nivel naţional, pentru fiecare structură din compunerea forţei multinaţionale, cuprinzând, de regulă, baze logistice, spitale teritoriale de ROL 4, iar acolo unde există, comandamente logistice care au caracter întrunit. Acest nivel, nu are impusă o delimitare spaţială către înapoi, deoarece în funcţie de nevoi pot fi angrenate orice fel de facilităţi economice de pe teritoriul naţional.

În cadrul liniei a IV-a de sprijin logistic, de regulă, se execută stocarea bunurilor materiale înainte de a fi trimise în bazele logistice, mentenanţa de nivel 3 a autovehiculelor deteriorate (agenţi economici specializaţi, unităţi productive ale armatei etc.). La nivelul acestei linii se asigură asistenţa medicală de lungă durată, cu caracter definitiv, care presupune tehnici şi proceduri medicale şi chirurgicale, refacere şi reconstrucţie (reabilitare) somatică într-un interval cât mai scurt, perioada de convalescenţă, precum şi precizarea situaţiei medico-sanitare.

Linia a V-a este organizată şi asigurată corespunzător capacităţilor naţionale ale fiecărei ţări participante la operaţiile de stabilitate şi sprijin. De regulă, acestea cuprind operatori economici, rezerve de mobilizare etc.

La baza constituirii liniilor de sprijin logistic se află Directiva/Ordinul de Operaţii (Anexa de sprijin logistic la ordin) al organizaţiei internaţionale de securitate (comandamentului major) care conduce operaţia şi decizia comandantului forţei multinaţionale, iar acestea trebuie să asigure:

- condiţii pentru dispunerea corespunzătoare a tuturor forţelor logistice;

- concentrarea forţelor de logistică pe anumite direcţii;

- stabilitate în funcţionare;

- manevra rapidă a forţelor de logistică pentru a interveni la timp în acordarea sprijinului logistic trupelor;

- vulnerabilitate cât mai redusă împotriva efectelor armelor CBRN şi mijloacelor incendiare;

- folosirea judicioasă a drumurilor din zona de responsabilitate;

- posibilităţi pentru asigurarea de luptă şi protecţia forţelor;

- conducerea fermă şi neîntreruptă a sprijinului logistic.

Constituire liniilor de sprijin logistic în operaţiile de stabilitate şi sprijin reprezintă o componentă importantă a dispozitivului tactic şi operativ al acestei structuri şi cuprinde: marile unităţi (unităţile şi subunităţile) de sprijin logistic din subordinea forţei cu componentele lor dispuse fracţionat); raioanele de adunare şi de concentrare a tehnicii deteriorate; unităţile şi subunităţile logistice ale brigăzilor multinaţionale şi unităţilor din compunere; punctele de comandă proprii şi cu un eşalon mai jos; locaţiile operatorilor economici internaţionali care asigură sprijin forţei multinaţionale şi forţele destinate asigurării acţiunilor şi protecţiei structurilor logistice; axele de reaprovizionare, evacuare şi reparare; itinerarele de evacuare a tehnicii deteriorate; punctele de transbordare; punctele de aprovizionare/ reaprovizionare; detaşamentele de încărcare/descărcare a materialelor; alte forţe logistice, puse la dispoziţie sau luate în subordine etc.

Unităţile şi subunităţile logistice sunt elementele de bază ale liniilor de sprijin logistic ale forţei multinaţionale. În acest sens, pentru îndeplinirea misiunilor ce le revin, acestea se dispun în raioane de desfăşurare a activităţilor specifice denumite baze logistice, respectiv baze de operare înaintate (Forward Operating Base/FOB).

Raioanele de dispunere ale bazelor logistice, respectiv cele ale bazelor de operare înaintate se stabilesc în funcţie de misiunile pe care forţa multinaţională şi unităţile din structura acesteia le au de îndeplinit, de nevoile reale ale operaţiei şi dispozitivul operativ adoptat, de gradul de pregătire a terenului de amplasare şi situaţia economică a zonei de responsabilitate, existenţa şi dispunerea surselor de aprovizionare, existenţa, starea de viabilitate şi orientarea căilor de comunicaţie necesare executării transporturilor, caracteristicile terenului etc.

În alegerea raioanelor de dispunere pentru structurile logistice din compunerea forţei multinaţionale, organele de conducere a sprijinului logistic colaborează cu personalul statului major, pentru ca propunerile lor să corespundă deciziei comandantului forţei multinaţionale şi pentru a nu se produce suprapuneri în dispunerea diferitelor elemente ale dispozitivului tactic şi operativ.

În final, dorim să concluzionăm prin a evidenţia faptul că, proiectarea şi constituirea liniilor de sprijin logistic în cadrul forţei multinaţionale evidenţiază structura integrată prin care se realizează sprijinul logistic al acesteia şi sprijinul logistic al marilor unităţi şi unităţilor din compunere ei. În acest sens, realizarea în bune condiţii a liniilor de sprijin logistic constituie o cerinţă esenţială a sistemului de comandă şi control al forţelor luptătoare, deoarece asigură menţinerea continuităţii reaprovizionării unităţilor şi subunităţilor cu tot ceea ce le este necesar.

BIBLIOGRAFIE

[1]. L-2, Manualul conducerii logisticii acţiunilor militare, Comandamentul Logistic Întrunit, Bucureşti, 2007, p. 25.

[2]. Ibidem, p. 26.

[3]. Mocanu, B.P., Logistica trupelor angajate în acţiuni de luptă în afara graniţelor României, teză de doctorat, Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, fondul de carte al Bibliotecii Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, Bucureşti, 2006, p. 101.

[4]. SMG/L- 1, Doctrina logisticii operaţiilor întrunite, Bucureşti, 2008.

[5]. L-1, Regulamentul logisticii operaţiilor întrunite, Statul Major General, Bucureşti, 2008.

[6]. Strategia de Transformare a Armatei României, Statul Major General, Bucureşti, 2007.

[7]. NATO Logistics Handbook, SNLC Secretar at International Staff, Defence Policy and Planning Division, Logistics, NATO HQ, 1110 Brussels, 2006.

Fii primul care comenteaza acest articol.


ALTE ARTICOLE DE ACELASI AUTOR