Dincolo de
BREAKING NEWS

Kosovo - o pace prea îndepărtată

Articolul semnat de Liviu Ioan Tatu vă va ajuta să înţelegeţi cele mai recente aspecte legate de statutul provinciei Kosovo, o problemă cu rădăcini de sute de ani, cu mulţi actori/jucători implicaţi, animaţi de un noian de interese, şi cu un final...

[citeste]

IPOTEZA "Z"

In cazul declarării independenţei Kosovo, va incerca Federaţia Rusă sa reacţioneze militar, in Balcani sau in altă zonă?
Da
Nu
Nu stiu

Arhiva
Citeste >>

Advertise here!

PETROM SERVICE

CAUTA

Lumea militara RSS RSS

Arhiva pdf - LUMEA MILITARA

Acasa nr.1/2006 Sectiunea Polemos
Competiţia pentru resurse energetice şi securitatea la începutul mileniului al III-lea

L.M.
Competiţia pentru resurse energetice şi securitatea la începutul mileniului al III-lea

Articol introdus pe 01/07/2007

A doua întâlnire din cadrul „Colocviilor POLEMOS" a avut ca temă „Competiţia pentru resurse energetice şi securitatea la începutul mileniului al III-lea". Ea s-a desfăşurat în ambianţa ospitalieră a sălii „Ştefan cel Mare" din Cercul Militar Naţional şi a beneficiat de sprijinul material al Fundaţiei Umanitare „Alexandrion".

Conferinţele introductive au fost susţinute de Constantin Hlihor, de la Academia de Înalte Studii Militare, şi de George Necula, de la Petrom Service.

O temă cu implicaţii multiple cum este aceea a petrolului în lumea contemporană, nu putea decât să genereze intervenţii substanţiale din partea celor care au fost prezenţi la această ediţie, istorici, economişti, jurnalişti, politologi, cercetători, universitari. Cele două comunicări prezentate au creionat o perspectivă ge­neroasă care a permis, apoi, dezbaterea din unghiuri diverse, determinate de multilateralitatea problemelor legate de una dintre cele mai importante resurse energetice ale Terrei la ora actuală.

S-a observat că în ciuda promisiunilor referitoare la surse alternative de energie  petrolul este încă departe de a-şi fi epuizat importanţa, deşi numai în urmă cu douăzeci şi cinci de ani părea că era lui este pe sfârşite. Mai mult decât atât, rezervele estimate pe care omenirea poate conta în momentul de faţă par să indice o dominaţie a aurului negru cel puţin pentru următorii cincizeci de ani.

Petrolul rămâne pilonul industriei automobilului, aviaţiei, al industriei chimice etc., pe de-o parte, datorită costurilor sale încă scăzute, care avantajează marile companii extractoare şi prelucrătoare, pe de alta, pentru că în momentul de faţă există linii de producţie, tehnologii, milioane de angajaţi în diferite ramuri industriale din toată lumea care depind în mod esenţial, nemijlocit, de exploatarea petrolului şi de posibilităţile pe care el le oferă în urma prelucrării.

Chiar dacă oficial cei interesaţi sunt foarte puţin dispuşi să recunoască acest lucru, petrolul are încă rolul de a dicta relaţiile dintre state, dintre companii mari şi mici, dintre grupurile financiare şi guverne. În ultimele decenii se poate remarca faptul că la fiecare aşa-numită „criză a petrolului" toate aceste relaţii se redefinesc, se modifică dispunerea polilor de putere, se retrasează axe ale politicii, se declanşează sau se sting conflicte. Miza petrolului poate încă pune în mişcare interese care reclamă recurgerea la forţă din partea unor state, iar previziunea făcută în urmă cu două decenii şi jumătate de către unul dintre celebrele rapoarte ale Clubului de la Roma, şi anume că este de aşteptat ca niciodată petrolul să nu mai determine intervenţii armate a rămas o frumoasă utopie.

Accesul la resursele petrolifere, precum şi dimensiunile capacităţilor extractive, de transport şi de valorificare pot juca încă destulă vreme de aici înainte un rol important în ecuaţiile geopoliticii, petrolul fiind, alături de alţi factori, unul cu rol important în dinamica stărilor de echilibru şi dezechilibru din viaţa politică şi economică internaţională. Întâmplător sau nu, unele dintre zonele cele mai instabile de pe glob sunt şi zone recunoscute pentru resursele lor petrolifere: Venezuela, Orientul Mijlociu, zona Mării Caspice, anumite teritorii din continentul african… Este dificil de anticipat însă că dacă importanţa lor petroliferă s-ar diminua ori ar dispărea cu desăvârşire, în respectivele ţări sau între respectivele populaţii s-ar instala calmul. Disensiunile actuale pot avea cauze mai profunde – sărăcia endemică, de exemplu; în afară de emirate şi poate de Rusia, celelalte ţări neizbutind să trăiască semnificativ mai bine din exportul petrolului lor – ori venind din istorie, cum se întâmplă în Caucaz şi zona Mării Caspice.

Care este importanţa României pe acest eşichier politic şi strategic, date fiind resursele sale de petrol încă exploatabile, capacităţile sale de prelucrare şi, nu în ultimul rând, poziţia sa pe traseul virtual al unui oleoduct care va alimenta Occidentul cu ţiţei din Marea Caspică? Nu este un răspuns uşor de dat, s-a subliniat în mai multe dintre intervenţiile din cadrul dezbaterilor, pentru că deşi ţara noastră pare un cert factor de stabilitate în Peninsula Balcanică nu sunt limpezi încă opţiunile pentru o cale sau alta pe care să o parcurgă acest oleoduct, nu se pot face previziuni cu privire la interesele politice ale unor pu­teri vest-europene şi mai ales nu este încă lămurit ce rol vor juca în viitor societăţile transnaţionale şi dacă ele vor prevala asupra intereselor statale, ştiut fiind că istoria ultimilor o sută de ani a fost marcată când de o preeminenţă a puterii transnaţionalelor când de o sporire a atributelor statale, mergându-se uneori până la limitarea producţiei sau chiar la naţionalizarea instalaţiilor de extracţie şi a conductelor de transport din partea unor ţări.

Pe o asemenea tablă de şah expusă unor mutări surprinzătoare, România ar trebui să îşi evalueze cu multă atenţie şansele, să îşi cunoască şi să îşi întrebuinţeze atuurile în aşa fel încât să îşi poată îndeplini angajamentele europene precum şi pe cele din cadrul Pactului Nord-Atlantic dar, în acelaşi timp, să îşi asigure o stabilitate şi o prosperitate tocmai din fructificarea resurselor sale.

Nu în ultimul rând se ridică întrebări de genul celor care privesc modalităţile de garantare a siguranţei acestei rute de trecere a petrolului către Occident, participarea la întreţinerea acesteia, posibi­lităţile de cooperare militară în domeniu, măsurile antiteroriste şi aşa mai departe.

Dar toate acestea sunt întrebări pe care numai viitorul le va clarifica. Im­por­tant este ca specialiştii, factorii de decizie politică să analizeze cu luciditate, în deplină cunoştinţă de cauză, evantaiul de posibilităţi care se află în faţa noastră şi de a adopta cele mai bune strategii.

Fii primul care comenteaza acest articol.


ALTE ARTICOLE DE ACELASI AUTOR