Dincolo de
BREAKING NEWS

Kosovo - o pace prea îndepărtată

Articolul semnat de Liviu Ioan Tatu vă va ajuta să înţelegeţi cele mai recente aspecte legate de statutul provinciei Kosovo, o problemă cu rădăcini de sute de ani, cu mulţi actori/jucători implicaţi, animaţi de un noian de interese, şi cu un final...

[citeste]

IPOTEZA "Z"

In cazul declarării independenţei Kosovo, va incerca Federaţia Rusă sa reacţioneze militar, in Balcani sau in altă zonă?
Da
Nu
Nu stiu

Arhiva
Citeste >>

Advertise here!

PETROM SERVICE

CAUTA

Lumea militara RSS RSS

Arhiva pdf - LUMEA MILITARA

Acasa nr.2/2005 Sectiunea Societatea scriitorilor militari
Compania de poeţi, campania din Italia

Liviu Vişan
Compania de poeţi, campania din Italia

Articol introdus pe 01/02/2005

Lansarea, la Bucureşti, a antologiei bilingve „Sentiment latin", ce cuprinde mai bine de 50 de poeţi italieni şi români – eveniment relatat în numărul precedent al revistei – nu a rămas fără ecou. Replica italiană a avut darul de a evidenţia cu eleganţă afinităţile spiri­ tuale ce au făcut posibil succesul unui astfel de proiect cultural, pus la cale de Societatea Scriitorilor Militari, în parte­ neriat cu poeţii napoletani. Aşadar, voiajul de răspuns s-a concretizat într-o veritabilă aventură poetică. Toamna trecută, în autocarul care a traversat Grecia pe la (nici nu se putea altfel!) poalele Olimpului, spre a ajunge cu ferry-boat-ul „Sirene" în călcâiul cismei italice, s-au îmbarcat, sub însemnele poeziei, cu sau fără muze alături: Emil Niculescu, George Mihalcea, Marius C. Nica, Eugen Pelin, Octavian Mihalcea, Andreea Şarcani, Angela şi Grigore Buciu, Nicoleta şi Raul Gâlmeanu, Constantin Monac, Vasile Moldovan, Valentin Nicoliţov, Alexandru Leaua, Narcisa Grădinaru şi Liviu Mărunţelu, doctorul expediţiei. O companie de poeţi, în plin asalt! Planificarea expediţiei a fost atât de milităreşte organizată încât, după două zile de drum, ne-am întâlnit la punct fix cu gazdele noastre, chiar în faţa porţii Termelor din Telese, unde ni s-a organizat o întâmpinare în stil neaoş latin, cu efuziuni sentimentale, dialoguri la maxim şi flori.

Primirea oficială, cu prezentări şi discursuri, s-a desfăşurat la Cercul Militar al Marinei din Napoli. Seara, la ultimul etaj al clădirii, pe terasa restau­ rantului militar, poetul Giuseppe Capurro (Pepino), nepotul lui Giovanni Capurro, autorul celebrei canţonete „O sole mio", ne-a rezervat o surpriză artistică de proporţii: fiul său Luciano, cu admirabilă vocaţie de tenor şi o voce cristalină, moştenire de familie, a susţinut un concert special de canţonete napoletane, în onoarea oaspeţilor români, acompaniat de o soprană şi un grup de balerini. În spatele scenei improvizate străjuia Vezuviul, iar golful ce adăposteşte insula Capri strălucea feeric în lumini multicolore şi focuri de artificii. În acordurile melodiei „Luna rossa", valurile Mării Tireniene legănau iahturile albe la mal ca pe nişte valuri de scoici.

Luigi di Mezza, preşedintele asociaţiei „Telese Terme Poesia", a fost flancat în permanenţă de domnişoara profesoară Esther Riccio, ghidul nostru afectuos dar şi autoritar din sudul Italiei. La Apice, o cetate montană situată parcă într-un spaţiu atemporal, am fost primiţi de primarul Raffaele Giardiello şi viceprimarul Luigi Bochino. Ca şi la Amorosi – unde se află selectul hotel „La Piana" în care am fost găzduiţi – prietenia şi căldura latină, drapelele şi imnurile naţionale au amplificat emoţiile unor întâlniri poetice memorabile. La Caserta, după vizitarea reşedinţei de vară a Burbonilor, impunătorul Palazzo Reale, ne-am lăsat pe mâinile poeţilor Gerardo Zampella şi Lello Agretti. Au urmat o vizită scurtă la Caiazzo, o lansare de carte şi un lung periplu prin arta culinară napoletană: prosciuto, mozzarela, paste, fructe de mare şi vinuri roşii de pe colinele însorite ale provinciei Benevento. La ceremonia organizată în Clubul Termelor de la Telese poeţii români au primit în dar vase de ceramică lucrate manual la San Lorenzello, renumită pentru faptul că păstrează vechiul meşteşug al olăritului în vremea romanilor, farfurii inscripţionate cu textul „poesia senza frontiere. Bucarest-Napoli. Aventura fantastica. Telese Terme" şi având pictate cu albastru contururile celor două ţări, unite de un curcubeu format ca o punte din drapelul românesc şi cel italian. Cu siguranţă această întâlnire dintre poeţi şi dintre fraţi va da naştere la noi iniţiative ce se vor concretiza curând în noi apariţii editoriale, aşa cum au sunat promisiunile din ambele părţi.

Următorul popas a fost la Sabaudia, unde locuieşte poetul Alfonso Marino, o mică localitate din apropierea Romei, situată pe malul Mediteranei. Am fost oaspeţii primarului Salvatore Schintu şi ai generalului Salvatore Bellassai, comisarul Parcului Naţional Circe. Ca şi Ulise, am fi rămas şi noi prizonierii frumuseţilor naturale luxuriante, proiecţie a Raiului, patrie a Poeziei. Recitalul poetic s-a desfăşurat la bordul unui vaporaş, rătăcind prin labirinturile lagunei patronate de chipul adormit al frumoasei Circe, o stâncă ieşind din mare nu departe de ţărm. Prietenii noştri italieni – Antonio Pacelli, Silvia Saporito, Antonio Beneduce, Yvonne Carbonaro, Maria Livaru, Michela Collela, Grazzia Maria Mastrobuoni, Leopoldo di Mezza, Michela Affenita, Alfonso Spagnuola, Mauro – umbra lui Gigino, Lelia Ionescu şi toţi cei care ne-au primit cu atâta căldură – au reuşit să ne facă, pentru o săptămână, să ne simţim ca acasă.

Presa italiană a relatat pe larg diverse episoade ale acestei întâmplări literare, subliniind faptul că militarii români acordă atenţie artelor, slujind muzele cu talent. Articolele apărute au evidenţiat elogios activitatea de mecenat a domnului general de brigadă Cătălin Zisu, invitat de onoare al poeţilor italieni dar care, din păcate, nu a putut fi prezent de cât cu inima alături de scriitorii militari în acest periplu. La întoarcerea spre ţară, poeţii s-au recules o clipă în faţa altarului Abaţiei Monte Cassino şi au poposit o seară la Veneţia, cu gândul sincer că viaţa poate fi, atunci când vrem, o poezie.

Fii primul care comenteaza acest articol.


ALTE ARTICOLE DE ACELASI AUTOR