Dincolo de
BREAKING NEWS

Kosovo - o pace prea îndepărtată

Articolul semnat de Liviu Ioan Tatu vă va ajuta să înţelegeţi cele mai recente aspecte legate de statutul provinciei Kosovo, o problemă cu rădăcini de sute de ani, cu mulţi actori/jucători implicaţi, animaţi de un noian de interese, şi cu un final...

[citeste]

IPOTEZA "Z"

In cazul declarării independenţei Kosovo, va incerca Federaţia Rusă sa reacţioneze militar, in Balcani sau in altă zonă?
Da
Nu
Nu stiu

Arhiva
Citeste >>

Advertise here!

PETROM SERVICE

CAUTA

Lumea militara RSS RSS

Arhiva pdf - LUMEA MILITARA

Acasa nr.2/2005 Sectiunea Mondo militare
George F. Kennan

L.M.
George F. Kennan

Articol introdus pe 01/02/2005

Unul dintre cei mai mari strategi şi diplomaţi americani, George F. Kennan a trecut în nefiinţă, pe 17 martie, la vârsta de 101 de ani. Numărându-se printre fondatorii politicii de „îndiguire" a Uniunii Sovietice şi ai proiectelor de recon­strucţie a Europei şi Japoniei, s-a distins prin sobrietatea ideilor, prin spiritul său combativ şi stilul remarcabil. Lucrările sale i-au adus, de altfel, două premii Pulitzer.

Născut în 1904, dintr-o familie cu ascendenţă scoţiană şi irlandeză, G. F. Kennan a absolvit Universitatea Princeton în 1925 şi a intrat în corpul diplomatic, unde s-a specializat, în scurt timp, în probleme ruseşti.

George F. Kennan
(c) 2007 Wikipedia

În februarie 1946, s-a remarcat prin celebra „telegramă lungă", de 8 000 de cuvinte, în care analiza direcţiile de acţiune ale sovieticilor. Numit în fruntea nou createi unităţi de planificare a Departamentului de Stat al SUA, G. F.  Kennan a fost unul dintre prin­cipalii creatori ai strategiei ame­ricane pe termen lung de politică externă, centrată pe „îndiguirea" Moscovei. Ideile sale au fost făcute publice în aşa-numitul „articol X" („The Sources of Soviet Conduct"), apărut în revista „Foreign Affairs", în 1947.

După ce a deţinut pentru scurt timp postul de ambasador la Moscova, George Kennan a părăsit diplomaţia pentru Institutul de Studii Avansate al Universităţii Princeton, întorcându-se pentru câţiva ani, în calitate de şef al misiunii americane de la Belgrad. Autor a numeroase cărţi şi articole, el a participat la toate marile dezbateri americane, prezentând adeseori argu­mente incomode, ca, de pildă, în cazul războiului din Vietnam, sau al campaniei din Irak.

Fundamentul concepţiei sale despre relaţiile cu Moscova rezidă într-o subtilă interpretare a ideologiei marxiste şi o profundă cunoaştere a istoriei Rusiei. În viziunea sa, URSS reprezenta o ameninţare ideologică şi politică şi mai puţin una militară. Expansionismul sovietic era determinat de un sentiment al insecurităţii cu origini în slăbiciunile interne ale regimului comunist, în doctrina sa, dar şi în tradiţia rusă. Politica calculată, vicleană şi perseverentă a Uniunii Sovietice cerea o replică pe măsură din partea Statelor Unite, concretizată într-o strategie pe termen lung de aplicare a „contraforţei" în spaţiile unde Moscova încerca să-şi extindă controlul. Mizând mult pe cartea naţionalismului, diplo­matul a anticipat că răspândirea comu­nis­mului va determina fricţiuni în „lagărul socialist", a cărui natură „policentrică" trebuia folosită pentru diminuarea ameninţării sovietice. El şi-a pus speranţe într-o eventuală stabilizare a evoluţiilor politice moscovite şi a unei posibile reforme interne a URSS, care să conducă la sfârşitul competiţiei Est-Vest. Cele mai de succes materializări ale ideilor sale au fost Planul Marshall, NATO, în ciuda unor rezerve, şi alianţa cu Japonia. Totodată, a contribuit şi la dezvoltarea capacităţilor americane de „război politic" şi la înfiinţarea directoratului responsabil de acţiuni clandestine al CIA. (MZ)

Fii primul care comenteaza acest articol.


ALTE ARTICOLE DE ACELASI AUTOR