Dincolo de
BREAKING NEWS

Kosovo - o pace prea îndepărtată

Articolul semnat de Liviu Ioan Tatu vă va ajuta să înţelegeţi cele mai recente aspecte legate de statutul provinciei Kosovo, o problemă cu rădăcini de sute de ani, cu mulţi actori/jucători implicaţi, animaţi de un noian de interese, şi cu un final...

[citeste]

IPOTEZA "Z"

In cazul declarării independenţei Kosovo, va incerca Federaţia Rusă sa reacţioneze militar, in Balcani sau in altă zonă?
Da
Nu
Nu stiu

Arhiva
Citeste >>

Advertise here!

PETROM SERVICE

CAUTA

Lumea militara RSS RSS

Arhiva pdf - LUMEA MILITARA

Acasa nr.4/2005 Sectiunea Lumea militara literara
Noi contribuţii la biografia lui Mihail Chirnoagă

Nicolae Scurtu
Noi contribuţii la biografia lui Mihail Chirnoagă

Articol introdus pe 01/12/2005

Autor: Nicolae Scurtu

[Iaşi, 11 mai 1938]   
Strada Lascăr Catargi, nr. 5

 Dragă d[omnu]le Spiridonică,
Am citit şi eu mai de multişor despre intenţia d[umi]tale. Nu ştiu dacă-ţi dai seama la ce greutăţi te supui, aproape insurmontabile.

Ideea este mai veche. Ne-a aparţinut pe vremuri. Îmi pare foarte bine că, spirit organizator mai bun, mai perseverent, d[umnea]ta te însărcinezi s-o pui în aplicare.

Însă trebuie să ţii cont de următoarele ~ că toţi acei care vor contribui la apariţia revistei cu bani vor avea pretenţia să publice. Şi nu toţi merită aceasta. Aşadar, un mare pericol pândeşte revista ~ mediocritatea.

În al doilea rând ~ nu cred că vei putea strânge, de la cei ce-şi iau obligaţia, cota lunară de 100 lei. De altundeva va trebui să găseşti fondurile necesare. Şi-n cazul acesta revista îşi găseşte o independenţă care-i este ab­so­lut necesară ca să poată însemna ceva.

Eu voi fi alături de d[umnea]ta, te rog să crezi. Dar neapărat trebuie să fereşti revista de numeroase pericole care-o pândesc.

Vaida1 locuieşte până la 15 tot la adresa veche. Sunt de părere, însă, să-i scrii mai curând la R[e]g[imen]t[ul] 69 Infanterie. Cartea lui Baciu2 se găseşte sub tipar.

În privinţa redacţiei Moldovei te rog să mă crezi că n-am absolut nici o legătură cu scriitorii moldoveni, concen­traţi mai cu seamă în Iaşi ~ nu-ţi pot fi de nici un folos în Moldova, însărcinându-mă cu redacţia pentru Moldova.

Îţi recomand, în schimb, pe Victor Măgură3, care ar putea să te ajute mult mai mult decât aş face-o eu.

Aştept, cu dragoste, apariţia Fr[ontului] lit[erar]4. Până atunci, te salut cu prietenie.

Mih[ail] Chirnoagă

 

[Domnului Vasile Spiridonică, Revista Front literar, Braşov].

 

 

Iaşi, 9 septembrie [1]938

Gen[eral] Berthelot, nr. 5

 

Iubite domnule Spiridonică,

 

Am primit „Fr[ont] lit[erar]", precum şi c[artea] p[oştală]. Am rămas cât se poate de neplăcut surprins când am văzut nota despre M[ircea] Str[einul]5 nesemnată. Mai curând să nu se fi publicat, decât să fi apărut în acest chip. Şi-ascultă la mine, care-l cunosc mai bine pe M[ircea] Str[einul] ~ totdeauna se va zice că am căutat a o strecura fără semnătură, ceea ce ar fi o infamie!

De aceea te rog dă nota astfel: „Dintr-o regretabilă greşeală de redacţie nota despre d[omnul] Mircea Streinul din n[umă]r[ul] 2-3 al revistei noastre, n-a putut apare sub iscălitura M.C. Domnul Mihail Chirnoagă, autorul acestei note, ne roagă stăruitor să facem menţiunea cuvenită, ceea ce îndeplinim chiar în acest număr."6

Să sperăm că-n felul acesta amicii personali ai poetului şi cei care s-au sesi­zat de „înjurătură", să capete o lămurire, iar eu o satisfacţie că asemenea lucruri, ce-mi aparţin, nu se trec sub anonimat.

Îţi trimit pentru n[umă]r[ul] acesta cronica litera[ră]7, care, extinzându-se prea mult, m-a făcut să renunţ la note.

Te rog din inimă să ai grijă la corecturi. Acolo unde nu descifrezi textul du-te la Baciu, care-mi cunoaşte bine scrisul.

Revista a apărut mult mai frumos. O singură observaţie am a face ~ cronica literară trebuie să înceapă din susul unei pagini. Indiferent că-i pagina [a] 8-a sau a 9-a; ea trebuie să înceapă capitol aparte în revistă şi să nu treacă în continuarea celorlalte.

Îţi doresc să-l duci la bun sfârşit. Scrie-mi dacă ai primit această scrisoare.

A! Vroiam să te întreb ce caută Paulescu8 printre cei din grup? Nu ne face nici o cinste! Parole!

Al d[umi]tale, cu toată dragostea,

Mihail Chirnoagă

 

[P.S]

Pe V[ictor] Măgură, l-am văzut zilele astea. Am să-i spun să-ţi trimită colaborarea.

 

 

[Iaşi, 24 octombrie 1938]

 

Dragă d[omnu]le Spiridonică,

 

Mulţumesc pentru veşti. Adevărat că am aşteptat şi eu apariţia Frontului. Credeam că s-a întâmplat ceva mai grav. E bine şi-aşa.

Acum iată ce vreau să te rog ~ să introduci neapărat nota pe care o dau mai jos despre Însemnări ieşene.

Unul din băieţii de pe aici vrea să facă o revistă bună din acest sicriu lite­rar, însă nu poate din cauza vechiturilor.

Pentru aceasta are nevoie de o publicitate proastă făcută câtorva personagii colaboratoare ale revistei. Am scris şi lui Ştefan să mă ajute pe la Sf[armă]-Piatră, fac şi eu nota asta ca acele personagii să vadă şi ele că nu este agreat deloc grupul vechi şi răblăgit al revistei. Nota apare nesem­nată. Asta nu poate fi socotită decât tot folositoare lit[eraturii]: „Însemnări ie­şene. n[umă]r[ul] 10, octomb[rie]. Publicaţia aceasta de la Iaşi cu o apariţie atât de regulată suferă de nişte mari păcate literare. Am citit acest n[umă]r cu o vie curiozitate. În afară de cronica literară semnată Gh. Agavriloaei9, de nişte recenzii de la sfârşit, de poeziile Otiliei Cazimir şi ale lui Victor Măgură şi de proza pe ici pe colo frumoasă a d[omnului] Ionel Teodoreanu, n-am găsit nimic, dar absolut nimic care să merite atenţia noastră. Din contră, operele literare ale d[omniilor lor] d[omnii] Paul Gore10, Neculai Coban11 şi Adrian Pascu12 rămân ca modele de monstruozitate, care merită totala noastră reprobare. Rămâne mereu curioasă atitu­dinea acestei reviste care nu caută să-şi schimbe deloc înfăţişarea, printr-o colaborare mai vioaie şi mai fericită."

Această notă transcri-o d[umnea]ta şi vâr-o neapărat. Constituie şi acesta un mijloc de luptă tot atât de elegant la urma urmelor cât şi prostia refractară a celor de pe aici.

Îţi mulţumesc şi-ţi strâng mâna, aşteptând nerăbdător revista.

 

[Mihail] Chirnoagă

[P.S.]

P[en]t[ru] n[umă]r[ul] viitor sper să scriu o cronică mare despre Rădăcini.13

 

[Domnului Vasile Spiridonică, str. Dr. Amos Frâncu, nr. 1, Braşov].

 

 

[Iaşi, 10 noiembrie 1938]

 

Iubite domnule Spiridonică,

 

Mai întâi să-ţi spun că n-am crezut să ai nevoie chiar atât de iute de m[a­nu]s[cri]s[e]. Dar dacă poţi s-o tipăreşti mă voi conforma, deşi pe jumătate. De ce spun aşa? Cei de la Meşterul Manole14 mi-au oferit cronica lor literară lunară. Din cauza aceasta mă văd supra­aglomerat ~ de un roman, o carte de nuvele ce-o transcriu, facultate, militărie, cronica literară la Meşterul Manole, colaborări la alte reviste, afară de lecturile mele strict personale, care-mi mai iau şi ele din timp.

Pentru n[umă]r[ul] acesta deoarece n-am terminat lectura Rădăcinilor am să pregătesc pentru cronica literară nişte consideraţiuni critice15.

Totodată îţi voi trimite un scurt eseu al unui băiat de-aici, Al. Piru16, care va intra tot la cronică. Peste 3-4 zile, cel mai târziu, ai m[anu]s[cri]sele.

Cu frăţie,

Mih[ail] Chirnoagă

[P.S.]

Nu tipări nici nota despre Îns[em­nări] ieş[ene], nici pe cea a lui Vaida, deocamdată.

[Domnului Vasile Spiridonică, Str. Dr. Amos Frâncu, nr. 1, Braşov].

 

[Iaşi], 10 noiembrie 1938

Iubite domnule Spiridonică,

 

Nici nu s-a isprăvit ziua când îţi şi scriu trimiţându-ţi colaborarea. Ţin şi eu ca revista să apară la timp. Prestigiul ei creşte nemăsurat dacă are o apariţie regulată.

Şi totodată ţin să te asigur, ceea ce n-am putut face în c[artea] p[oştală], că orice s-ar întâmpla voi fi cu d[umnea]ta alături totdeauna.

Cronică literară, evident, nu voi mai putea face, decât de-a cărţilor de poeme, dar îţi voi trimite scurte eseuri sau fragmente din romanul meu, care-i gata.

Pentru n[umă]r[ul] care urmează, mi se pare că va fi de Crăciun, îţi dau un fragment de roman17.

Azi îţi trimit acest eseu, care conţine câteva idei, deşi prezentate pe fugă, ce vor fi utilizate altădată.

Lângă el un altul mai mic a lui Al. Piru, care va merge imediat după al meu la cronica literară amândouă. Nu cred să ia mai mult ca rândul trecut.

Te mai rog ceva. Dacă Vaida a dat vreo notiţă despre Însemnări ieşene n-o trece ~ cu siguranţă aduce laude la adresa mea şi-aşa mai departe, ceea ce nu-i elegant.

Iar nota trecută se modifică astfel, deoarece între timp a mai apărut un număr: „Ne-au căzut în mână două numere ale revistei din Iaşi ~ Însemnări ieşene. Cel de pe luna octombrie avea o cronică literară bună şi câteva poezii. Restul numărului nu făcea cinste nici celei mai slabe publicaţii de provincie retrogradă. Nişte nume total necu­noscute şi pretenţioase umpleau cele peste 200 de pagini. (200 de pagini proaste aproape toate!).

N[umă]r[ul] de pe noiembrie aduce o surpriză înviorătoare ~ trei scriitori tineri, întâlniţi în revistele noastre tine­reşti foarte des, îşi dau colaborarea la rahitica şi debila publicaţie: Şt[efan] Baciu, Mih[ail] Chirnoagă şi Ion Sofia Manolescu18. Ce păcat de ei!

Alături de vreo 12 articole de istorie, economie şi altele fără nici o valabi­litate, într-o publicaţie cât Fundaţiile Regale, lipsită de cronica literară (!?) şi de recenzii, degeaba au adus aerul curat al spiritualităţii noi. Ba mai mult, undeva, în corpul revistei se anunţă pentru toamna asta literară trei cărţi de Otilia Cazimir, Mih[ail] Sadoveanu şi George Lesnea. În toamna asta literară apar numai trei cărţi şi-acelea scrise de ieşeni!!! Ptiu, revistă de literatură19!"

Nota apare fără semnătură sau semnată E.R. sau M.C. sau oricum, cu nişte iniţiale.

Măgură nu mi-a scris nimic. Totuşi îi ştiu adresa: Profesor Ioan Purice, Car­tierul „Steaua", Str. C., nr. 24, Bucureşti.

Scrie-i lui.

Răspunde-mi dacă ai primit m[a­nu]s[cri­]sele şi când apare revista.

Anunţă că am terminat ~ Umbrele iubirii, volum de nuvele şi Logodna, roman20.

Cu frăţească amiciţie,

Mih[ail] Chirnoagă

 

 

 

Lectura atentă a epistolelor lui Mihail Chirnoagă procură satisfacţii intelectuale şi demon­strează, peste timp, pasiunea nestinsă a unor generaţii de scriitori pentru tot ce înseamnă creaţie durabilă sub aspect estetic.

Se ştie, şi încă destul de bine, că publicistul Mihail Chirnoagă a finalizat cursurile Liceului Militar din Iaşi, a devenit ofiţer activ, a participat la cel de-al doilea război mondial, iar în anul 1942 absolvă Facultatea de Litere din acelaşi oraş, în care şi-a desfăşurat o mare parte din activitatea sa scriitori­cească.

Epistolele acestea, deloc conven­ţionale, reflectă starea de spirit a unui scriitor, perfect conştient de valoarea sa, care izbuteşte, într-un timp extrem de limitat, să se impună şi să fie receptat, cu severitate, de cei mai im­portanţi critici literare ai momen­tului.

Intervenţiile sale în destinul revistei Front literar au fost, permanent, clare, obiective şi bogate în sugestii din cele mai realiste cu putinţă.

Recitind aceste epistole, scrise cu aproape şapte decenii în urmă, putem să facem o radiografie completă a unei epoci în care fiecare îşi avea locul său, distinct şi consolidat numai prin eforturi creatoare.

 

Note

 

1. George Vaida (n. 1914 – 1941) poet şi publicist. Colaborator al revistei Front literar, unde a semnat şi cu pseudonimul Alexandru Bottos.

2. Ştefan Baciu (n. 1918 – m. 1993), poet, publicist, traducător şi memorialist. Se referă la placheta de traduceri 25 de poeme de Georg Trakl. Prefaţă de Octav Suluţiu. Iaşi, Editura Frize, 1938. Directorul şi proprietarul editurii era Mihail Chirnoagă.

3. Victor Măgură, poet şi publicist. A colaborat cu poezii la revista Front literar. În arhiva lui Vasile Spiridonică se păstrează o singură epistolă trimisă de Victor Măgură ~ Iaşi, 14 iunie 1938, Iubite domnule Spiridonică, Te rog foarte mult să mă scuzi că nu ţi-am scris mai curând, cum poate aşteptai. Am fost însă extrem de ocupat. Abia acum am terminat cu examenul de licenţă, aşa că sunt ceva mai liber. Nu ştiu ce vei fi făcut cu revista, dar dacă ai reuşit să faci ceva, te asigur pe viitor de tot concursul meu material (pe cât voi avea posibilitatea) şi moral. Pot face cu toată dragostea oficiul de corespondent pentru Iaşi şi restul oraşelor moldoveneşti pe care le cunosc şi cu care am legături. Am primit atât cartea dumitale de poeme (şi îţi mulţumesc pentru ea) cât şi scrisorile trimise. Pe aici nu se întâmplă nimic interesant în ce priveşte literatura. Eu am ceva legături atât cu scriitori mai cunoscuţi (Teodoreanu, Lesnea) cât şi cu cei tineri. Cu Chirnoagă nu m-am întâlnit în ultimul timp. E ocupat şi el cu examenele de Franceză. Aştept să-mi comunici exact situaţia revistei, precum şi alte noutăţi. Îmi poţi scrie la Botoşani. Salutări d[omnu]lui D[imitrie] Danciu. Cu prietenie, Victor Măgură. [Domnului Vasile Spiridonică – publicist – Str. Magaziei, nr. 1, Braşov] ~ A acceptat să fie corespondent al revistei Front literar pentru Moldova.

4. Revista Front literar. Cronic şi critic. Revista scriitorilor tineri (1936–1939) apare la Braşov sub conducerea poetului Vasile Spiridonică.

5. Nota lui Mihail Chirnoagă conţine aprecieri critice, severe, la cartea de proză a lui Mircea Streinul ~ Aventurile domnişoarei Zenobia Magheru ~ şi a apărut, nesemnată, în revista Front literar, seria a 2-a, 3, nr. 2-3, iulie-august 1938, p. 12, col. 2, jos.

6. Se publică, integral, în revista Front literar, seria a 2-a, 3, nr. 4, septembrie 1938, p. 12, col. 2, sus.

7. Mihail Chirnoagă recenzează cărţile lui Aurel Marin ~ Poezii (1938) şi Emil Botta ~ Trântorul. Nuvele (1938) în revista Front literar, seria a 2-a, 3, nr. 4, septembrie 1938, p. 10-12 (Cronică literară).

8. Petre Paulescu, poet şi publicist. Apare menţinut ca făcând parte din Grupul revistei scriitorilor tineri în lunile iunie şi iulie-august 1938. Deşi era militar, intervenţia lui Mihail Chirnoagă e categorică, iar Vasile Spiridonică îl elimină din caseta redacţională.

9. Gheorghe Agavriloaei (n. 1906 – m. 1981), istorie literar şi publicist, cadru didactic universitar, ginerele lui G. Ibrăileanu. Este autorul unei teze de doctorat despre Alice Călugăru. A colaborat la cele mai importante reviste şi publicaţii din Iaşi. A fost secretar de redacţie al revistei Însemnări Ieşene în perioada 1938–1941. L-a evocat, de curând, Titus Raveica în cartea sa de evocări şi amintiri ~ Memoria amfiteatrelor. Bucureşti, Ed. Tinerama, 1994, p. 201-205 (Gheorghe Agavriloaei ~ Pofta de turniruri).

10. Paul Gore, 11. Neculai Coban şi 12. Adrian Pascu, publicişti, poeţi şi prozatori cu o oarecare notorietate locală. Aprecierile lui Mihail Chirnoagă sunt nepermis de dure.

13. Romanul Rădăcini de Hortensia Papadat Bengescu a fost comentat, cu inteligenţă critică în revista Front literar, seria a 2-a, 3, nr. 9-10, februarie-martie 1939, p. 8-9 (Cronică literară).

14. Meşterul Manole. Revistă lunară de literatură (1939-1942). Apare la Bucureşti şi este supervizată de Vintilă Horia. Mihail Chirnoagă a susţinut, câtva timp, cronica literară.

15. Mihail Chirnoagă publică articolul Schiţă de critică în Front literar, seria a 2-a, 3, nr. 5-6, octombrie-noiembrie 1938, p. 10-11.

16. Al. Piru (n. 1917 – m. 1993), istoric şi critic literar, prozator şi publicist. A colaborat cu eseul Estetica sincerităţii în poezie (Front literar, seria a 2-a, 3, nr. 5-6, octombrie-noiembrie 1938, p. 11. E singura prezenţă a lui Al. Piru în paginile acestei reviste.

17. I se publică un fragment din romanul ~ Logodna ~ în Front literar, seria a 2-a, 3, nr. 7-8, decembrie 1938 – ianuarie 1939, p. 2-4.

18. Ion Sofia Manolescu (n. 1909 – m. 1993), poet şi memorialist. A colaborat şi la revista Front literar.

19. Apare, la capitolul note, în Front literar, seria a 2-a, 3, nr. 5-6, octombrie-noiembrie 1938, p. 11-12. E semnată L.R. Corect ar fi fost E.R., iniţialele pseudonimului Emanoil Radian, aşa cum precizează, în misivă, Mihail Chirnoagă.

20. Nota despre cele două cărţi ale lui Mihail Chirnoagă se publică în revista Front literar, seria a 2-a, nr. 5-6, octombrie-noiembrie 1938, p. 12, col. 1, mijloc şi este redactată de Vasile Spiridonică, care semnează cu iniţialele V.S.

 

Notă specială

Acolo unde apare localitatea, ziua, luna şi anul menţionate între paranteze drepte, e necesar să se ştie că au fost identificate după sigiliul poştei din oraşul din care s-a expediat epistola.

 

Fii primul care comenteaza acest articol.


ALTE ARTICOLE DE ACELASI AUTOR